Anul 2016 a fost pentru mine, printre alte experiente noi si ANUL INSULELOR.am inceput cu revelionul in Madeira, am continuat apoi cu ajutorul echipei Eturia sa descopar Islanda, Singapore si Bali, Madagascar si Mauritius! Nici nu m-am gandit la a defini un an din viata mea astfel, si cred ca nu as fi reusit acest record nici daca mi l-as fi propus in noaptea dintre ani facand bilantul anului trecut si planuri pentru noul an, sorbind sampanie si privind in port minunatul foc de artificii, devenit deja celebru!
Ca iubitoare de natura, oameni, animale si aventura am ales Madagascar-ul in locul unei excursii ce ar fi fost dedicata naturii superbe din vestul si sudul Chinei, excursie care nu s-a putut face din pacate, pentru ca cei mai multi turisti romani prefera shopping-ul si aglomeratia urbana a Chinei in locul naturii.
Asadar, m-am hotarat brusc sa merg in Madagascar! Si cum tocmai eram angrenata in discutii cu doamna Daniela Shah in stabilirea detaliilor circuitului in Islanda, am informat-o scurt si la obiect, asupra deciziei mele. Pentru ca ma cunoaste deja foarte bine, nu a durat decat cateva zile pana cand am primit un draft de circuit tailor made, creat anume pentru sufletul meu de calator aventurier. Tailor made fiind - desigur ca a fost supus catorva modificari cu nota personala. E un sentiment absolut minunat sa iti poti aranja TU personal traseul, ordinea de parcurgere a locurilor, sa poti insera in program evenimente si locuri noi despre care ai auzit sau ai citit – desigur totul in limitele posibilului referitor la timpul pe care doresti sa il aloci vacantei si la conditiile locale, pe care doar ei le stiu, si le stiu foarte bine!
Am stabilit:
- cea mai rapida varianta de a ajunge acolo - Turkish Airlines (zborul absolut ok, in grafic, dar cu mancarea mult inferioara calitativ comparativ cu ceea ce eram eu obisnuita la aceasta companie).
- intervalul de timp – 12 zile (nu stiu cand au trecut, ar fi putut sa mai fie inca 12!).
- traseul: Antananarivo (doar aterizarea) - Antsirabe - Ranomafana - Fianarantsoa - Ambalavao - Ranohira (Parcurile nationale Anja si Isalo) - Ifaty (Parcul national Zombitse, padurea de baobabi din Mangily, rezervatia broastelor testoase spider si stelate si clinica veterinara aferenta) - Tulear - Tolanaro (Fort Dauphin) - Antananarivo - Ambohimanga (pe scurt centrul si sudul insulei)
- mijloacele de locomotie in Madagascar - masina 4x4 privata cu sofer local, vorbitor de engleza si franceza (trebuie sa spun ca am avut un super noroc, cum am eu de obicei, pentru ca probabil cineva acolo sus are grija de mine in excursii si nu numai, sa-l intalnesc pe Welson (Oelison), un om deosebit, profesionist si foarte placut si cu care m-am simtit in siguranta pe tot parcursul calatoriei, trebuie sa spun ca nu una usoara!) si avioane Air Madagascar (safe, dar cu orare variabile, si absolut necesar a fi confirmate zborurile inainte cu 1 zi!).
- ghizi locali pentru fiecare parc national - comandati de Eturia a fi pentru limba engleza, si care desi vorbeau engleza, am preferat sa imi vorbeasca in franceza, aceasta fiind limba pe care ei o vorbesc cel mai bine dupa limba tribului lor - materna (si nu sunt decat 18 triburi…) si malagasy. Pentru restul traseului din primele 8 zile Welson a fost si sofer si ghid, receptiv la orice sugestie de-a mea de a mai vizita ceea ce imi doream din ceea ce mai citeam cu o seara inainte din ghidul meu exhaustiv in limba germana despre Madagascar avand 708 pagini (!), gasit cu greu la o librarie din gara din Munchen. Trebuie spus ca vanzatorul ajungand la casa sa il achit ma intrebase daca vreau sa merg singura in Madagascar si nu imi recomanda deloc asa ceva, bazandu-se pe propria lui experienta… l-am pomenit adesea, dar mi-am demonstrat, ca mergand cu Eturia, nu a avut dreptate!)
Cand am luat mapa cu documentele de calatorie de la sediul Eturia, Florin m-a intrebat cum mi s-a parut India? Nu vedeam o legatura, dar i-am spus parerea mea despre New Delhi si imprejurimi. M-a avertizat ca as putea avea acelasi impact emotional referitor la nivelul de trai al populatiei. Ei zic, voi vedea! Din principiu nu intru pe net sa citesc parerile altora, nu intru in panica, asa ca, a ramas sa vad la fata locului. M-am “inarmat” cu pungi de bomboane, pixuri, creioane colorate si carti de colorat….dar cred ca si daca luam un bagaj de 23 kg separat continand numai aceste obiecte (Turkish Airlines iti permite sa ai 2 bagaje de cala a 23 kg) tot as mai fi suferit ca nu ii pot ajuta pe toti copiii pe care i-am intalnit….
Pentru ce sa vizitezi Madagascarul? S-au terminat insulele sau destinatiile sigure, frecventate de romani ?
In primul rand pentru parcurile nationale care iti ofera peisaje de vis, de film, amintind de Jurassik Park, de Cartea Junglei, de Tarzan. Pentru animalele pe care le poti vedea in mediul lor natural - lemuri (am vazut in jur de 10 din cele peste 50 de specii existente, diurne si nocturne), cameleoni, pasari superb colorate si cu cozi lungi cum nu am mai vazut pana acum, scorpioni, arici, diverse tipuri de insecte si soparle, broaste testoase, zebu - animalul care indica prosperitatea individului care le detine (in special pentru tribul bara), plante carnivore sau flori si copaci endemici - desigur cei mai impresionanti fiind cele 2 specii de baobabi, arborele busola, arborele calatorului - copacul national, multe specii de palmieri, pe langa padurea tropicala, padurile de bambus sau conifere locale si copacii de liliac. Nu as uita sa amintesc aici nici gradina botanica Saiady din Fort Dauphin.
In al doilea rand pentru plajele superbe cu nisip alb si fin si apa oceanului Indian de culoare turcuaz, spre verde sau albastru deschis, functie de lumina soarelui, cu posibilitati de diving si snorkeling si admirarea barierei de corali, pentru plimbarile cu barca cu motor pe canale, lacuri sau pe ocean (Fort Douphin), pentru pirogile prezente pe mal sau in larg, conduse de pescari din tribul vezu si copiii lor de cativa anisori, bucurandu-se de noutatea capturii din fiecare zi, pentru pescarii dibaci folosind harponul si copiii care aduna scoici si melci de apa insirand margele, pentru cei mai multi melci (ghiocuri) pe care i-am vazut vreodata posibil a fi adunati « la discretie » .
In al treilea rand pentru apusurile de soare absolut spectaculoase si pentru cerul instelat, cu stelele care par atat de aproape, incat ar putea sa fie culese de pe cer folosind o scara ceva mai performanta si apoi impachetate ca si cadou pentru cei dragi.
In al patrulea rand pentru expeditia safari la insulele Lokaro pe canale asemanatoare celor din Delta Dunarii, dar desigur flancate de alte tipuri de plante, palmieri si tip mangrove, traversarea laculurilor Lanirano, Besharoa si Ambavarano si vizitarea satului traditional de pescari Evatra, cu populatie apartinand tribului antalushi si relaxare in superbul golf Lokaro (excursie posibila din Fort Dauphin).
Si, nu in ultimul rand pentru oamenii insulei (profund afectati de politica economica si sociala a guvernului lor trecut si actual), pentru puritatea zambetelor copiilor care duc o viata incomparabil de grea raportata la cea a copiilor nostri - carand apa in bidoane galbene de plastic, poate la fel de grele ca si ei, pazind turmele de capre, oi, sau zebu, cautand safire in nisipurile raurilor secate, jucandu-se cu cercul ca acum 100 de ani sau mergand la scoala desculti sau in slapi, dar cu uniforme si ghiozdane, pentru traditiile si obiceiurile lor (de la dansuri si costume traditionale, la felul in care isi ingroapa mortii in pesteri cei din tribul bara, la mormintele colorate si bogat decorate ale tribului mahafaly, pentru mestesugurile lor - cresterea viermilor de matase, fabricarea hartiei si a sforilor folosind ca materie prima plantele, a tablourilor fabricate din diferite bucati si esente de lemn colorate natural inserate dupa o tehnica speciala intr-o matrice de lemn, a cosurilor si a palariilor din paie, a margelelor din scoici si melci, pentru friptura de zebu si berea locala Three Horses Beer, pentru pestele proaspat prins din ocean, langustele vii si calamarii, pentru romul cu vanilie si pentru o intoarcere in timp cu 100 de ani!
Mai putin pentru orase, care nu au prea multe obiective tursitice, sunt foarte aglomerate dar pitoresti in felul lor, oamenii fiind foarte colorat imbracati, transportand pe cap diverse bagaje si fiind prezenti mai mult pe strazi decat in case, vanzand sau cumparand pe marginea strazilor ORICE ti-ai putea imagina, deplasandu-se cu ricsa, tuc-tucul, bicicleta, motocicleta (cei mai instariti), carucioare trase de oameni sau carul tras de zebu, autoturisme in general vechi (unele Renault-uri pareau din filmele cu Louis de Funes), microbuze sau autobuze - toate incarcate pana la refuz cu oameni si obiecte. Nu cred ca am vazut in nici un loc vizitat pana acum asa o “arta” de a incarca la maxim bagajele si calatorii intr-un mijloc de transport…. Exista si o retea feroviara, dar e folosita mai mult pentru marfuri sau daca este folosita pentru persoane, conditiile sunt minimale si durata de deplasare foarte lunga.
Poti vizita biserici sau case de rugaciune apartinand tuturor confesiunilor pe care ti le poti imagina, deoarece fiecare dintre acestea a incercat sa atraga cat mai multi adepti aici in aceasta insula extrem de bogata din punct de vedere al resurselor naturale, dar cu majoritatea oamenilor foarte saraci, cu diferente uriase intre clasele sociale. Important este ca nu exista motiv de discordie legat de aceasta tema si ca, atat cat pot aceste institutii sprijina invatamantul…chiar daca de multe ori parintii trebuie sa plateasca, ceea ce nu e deloc usor. Poti vedea case coloniale sau traditionale, si multe scoli private.
Copiii din sate, parcurg kilometri pe jos pana la scoala, dar vei fi uimit sa vezi ca te poti intelege cu ei in franceza, chiar daca sfiosi iti cer “crayons pour l’ecole”, “bonbons”, “un peu d’eau”, incearca sa iti vanda margele sau carti postale facute de ei sau te “alinta” cu « bonjour sau merci beaucoup “vasa” » (“vasa” insemnand in malagasy, ”pieile albe” sau “straini de acest loc”). Ii vei gasi in grupuri, frati sau “amis de la plage” sau pur si simplu consateni, pentru ca satele sunt mici si casele extrem de mici si de simple, construite din caramida rosie, sau lut, sau lemn sau frunze de palmier…. inghesuite unele in altele, fara garduri si fara cyrti, astfel incat traiesc toti impreuna. Chiar daca nu au curent electric si cara apa cu canistrele galbene, cultiva orez, manioc, cartofi dulci sau fabrica caramida, cresc zebu, pescuiesc, impletesc sau cauta safire, par a fi multumiti cu ceea ce au, pentru ca desigur, nu stiu ce ar mai putea avea, iar noi, turistii secolului XXI, suntem desigur deranjati de unele drumuri neasfaltate sau pline de gropi, de faptul ca din cand in cand, in hotelurile decente in care am avut norocul sa stau, uneori as zice chiar elegante, majoritatea aflate in proprietatea unor francezi sau a altor « vasa », se opreste pe neasteptate sau numai noaptea lumina si poti folosi romantic o lumanare lasata pe masa impreuna cu un chibrit de catre camerista, poti incarca aparatele la priza doar intre anumite ore (mai stricte decat orele dedicate micului dejun sau cinei), gasesti wi-fi doar la receptie sau deloc, se opreste apa rece si ti se ofera o galeata cu apa si un ibric, sau pierzi semnalul la mobil… Sunt elemente care mie personal imi amintesc de niste vremuri trecute, dar care nu m-au afectat, ba din contra, mi-au aratat ca pot fi multumita ca am evoluat si ca locul pe care cineva l-a ales pentru mine pentru a ma naste nu e deloc cel mai rau loc de pe planeta Pamant.
Am avut mult de mers, de urcat, de coborat, pe poteci cu nisip rosu sau printre arborii desi ai padurii tropicale, pe stanci, plaje sau prin colbul ulitelor satului, sub un soare stralucitor, prin caldura ziua si suportand un frig crancen noaptea, in special in Antsirabe, Ranomafana si Ranohira (aici vantul era cel care se dezlantuia noaptea), prin zone suprapopulate sau salbatice si izolate. Am inotat in apele oceanului Indian sau in piscinele hotelurilor atent alese de Eturia (as mentiona pe cele care mi-au placut cel mai mult « Le Louvre Hotel and Spa » din Antananarivo cel mai luxos, « Talinjoo Hotel » din Fort Dauphin traditional si cu o piscina superba, « La Mira » din Ifaty cu cea mai frumoasa plaja si « Varangue du Betsileo » din Ambalavao - dand senzatia ca iti vizitezi bunicii). Am interactionat cu multi oameni noi, lucru care imi face o deosebita placere, si mi-am exersat franceza, prea putin folosita in lume in ultima vreme. Mi-am imbogatit cunostintele de botanica - extinse mult la plantele medicinale, incredibile fiind cunostiintele medicale ale oamenilor simpli, transmise din generatie in generatie, legate de aceste plante, de zoologie, am aflat lucruri uimitoare despre cultura si istoria locului. A fost poate cea mai “aventuroasa” excursie a mea, extrem de reusita, fara nici o problema legata de cazari, de organizarea sau punctualitatea soferilor sau a reprezentantilor companiei de turism locale partenere (lucru aproape incredibil pentru o tara cu turismul abia la inceput si infrastructura existenta), foarte bine structurata ca si program si conexiuni de zbor de catre doamna Daniela Shah careia din nou ii multumesc in mod public pentru profesionalism, flexibilitate, promptitudine si receptivitate la dorintele mele de calator aventurier - elemente ce au facut ca aceasta vacanta tailor made sa fie, asa cum parea inca din in faza incipienta cand creionam traseul, o noua vacanta minunata marca Eturia. Si pentru a folosi eficient timpul, la intoarcerea spre casa m-am oprit la recomandarea domnului Sorin Stoica pe o alta insula, Mauritius, locul unde face oricum o escala tehnica avionul ce urma sa ma aduca la Bucuresti via Istanbul.
Newsletter Eturia
Aboneaza-te la newsletter si castiga automat un voucher in valoare de 50 euro!
Poti folosi voucher-ul la urmatoarea achizitie de peste 1.500 euro/pachet/pers., efectuata in perioada 04.09.2024 - 04.11.2025.
Prin apasarea butonului „Aboneaza-te”, sunteti de acord sa permiteti companiei ETURIA sa stocheze si sa proceseze adresa de mail pentru a va furniza continutul solicitat. Pentru mai multe informatii despre modul in care va prelucram datele, in scop de marketing si promovare va rugam sa consultati Termeni si Conditii de campanie.
